Inundaţii

Producerea inundațiilor

Inundaţia apare atunci când albia unui râu nu poate prelua toată apa căzută din cer. Apele râurilor mari cresc si scad mai încet decât cele ale râurilor mici. Astfel, într-un bazin hidrografic mic, este posibil ca apele unui râu să crească sau să scadă într-un interval de câteva minute sau câteva ore. În cazul râurilor mari creşterea si descreşterea apelor poate dura mult. În consecinţă, în cazul râurilor mari, inundaţiile pot dura câteva zile, deoarece e nevoie de timp ca toată apa care cade în amonte să se scurgă.

Conducerea acţiunilor de intervenţie la inundaţii

Primarul pune în aplicare planul de apărare împotriva inundaţiilor si trece la asigurarea mijloacelor tehnice si materiale specifice acestei situaţii.

harta-inundatii

Procedura de codificare prin culori

Avertizarea hidrologică se emite atunci când se prevede posibilitatea depăşirii cotelor de apărare sau posibilitatea producerii altor fenomene hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanţi, torenţi, văi nepermanente, pâraie), pe baza prognozelor meteorologice.

Alerta hidrologică se emite atunci când se prevede depăşirea iminentă a cotelor de apărare si/sau producerea altor fenomene hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanţi, torenţi, văi nepermanente, pâraie), pe baza prognozelor meteorologice si a stării râurilor.

Pentru marcarea intensităţii fenomenului de producere de viituri corespunzător unui areal sau unui sector de râu se vor folosi următoarele coduri de culori:

  1. a) galben: risc de viituri sau creşteri rapide ale nivelului apei, neconducând la pagube semnificative, dar care necesită o vigilenţă sporită în cazul desfăşurării unor activităţi sezoniere si/sau expuse la inundaţii;
  2. b) portocaliu: risc de viituri generatoare de revărsări importante, susceptibile de a avea impact semnificativ asupra vieţii colectivităţilor si siguranţei bunurilor si persoanelor;
  3. c) roşu: risc de viituri majore. Ameninţare directă si generalizată asupra siguranţei persoanelor si bunurilor.

Codurilor de culori le corespund următoarele semnificaţii după cum urmează:

  1. a) galben corespunde situaţiei de atenţie

Consecinţele intrării în situaţia de atenţie sunt:

  • îndesirea observaţiilor si măsurătorilor care se fac pentru urmărirea fenomenului si pentru prognoza evoluţiei sale;
  • verificarea construcţiilor cu rol de apărare si urmărirea asigurării condiţiilor de scurgere a apelor mari;
  • informarea despre posibilitatea producerii unei poluări accidentale.
  1. b) portocaliu corespunde situaţiei de inundaţie – este caracterizată printr-o evoluţie a fenomenelor în direcţia în care poate conduce la un anume pericol (de exemplu: creşterea în continuare a nivelurilor pe cursul de apă, creşterea debitelor infiltrate prin construcţiile hidrotehnice de retenţie si a antrenării de materiale din corpul acestora, creşterea intensităţii precipitaţiilor sau a vitezei vântului, poluări accidentale confirmate care necesită intervenţii si altele).

Declanşarea stării de alarmă conduce la intrarea în situaţia operativă a comitetelor pentru situaţii de urgenţă. Activităţile desfăşurate sunt atât activităţi menite să stăpânească fenomenul, cât si activităţi pregătitoare pentru eventualitatea declanşării situaţiei de pericol.

  1. c) rosu corespunde situaţiei de pericol – Situaţia de pericol este declansată în momentul în care pericolul devine iminent si este necesară luarea unor măsuri excepţionale pentru limitarea efectelor inundaţiilor (evacuarea populaţiei, a animalelor, a unor bunuri materiale, măsuri deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, restricţii de circulaţie pe unele drumuri si poduri, precum si pe căile navigabile), precum si pentru combaterea poluărilor accidentale cu efecte grave asupra ecosistemului (modificarea parametrilor de calitate a apei, distrugerea faunei si ihtiofaunei, a mediului înconjurător si altele, sau care depăsesc teritoriul de competenţă).

Avertizările sau alertele hidrologice se reînnoiesc de fiecare dată când situaţia impune modificarea codului de culoare.

Regulile de bază în caz de inundaţii

  • învaţă semnalele de alarmare transmise prin sistemul protecţiei civile;
  • ascultă informaţiile oficiale si buletinele meteorologice;
  • semnalează autorităţilor locale inundaţiile, alunecările de teren si accidentele majore;
  • păstrează la îndemână un stoc de provizii pentru câteva zile;
  • la evacuare, ia cu tine alimente pentru a le folosi pe drum.

Cum apare viitura. Viitura este provocată de un aport de apă (ploaie torenţială, furtună, topirea zăpezii) asupra unui râu. Viiturile apar atunci când toate apele afluente unui râu primesc apă în exces. Într-o albie ce are deja un volum de apă curgătoare, viitura împinge apa existentă, astfel că valul principal este o apă curată, urmată de apă tulbure încărcată cu pietre, sol, vegetaţie. În albiile seci, efectul este mai mare,

pentru că acestea permit viiturii să atingă viteze mari. După viitură, nivelul apei scade, cu excepţia cazurilor când debitul ploii creste. La râurile mari, revenirea apei la debitul normal poate dura zile sau săptămâni. În cazul unor succesiuni de precipitaţii, vor apărea mai multe valuri de viitură.

Reguli în caz de viitură. Dacă esti în aproprierea apei, înainte de viitură vei simţi un curent de aer neobisnuit. Încearcă să ajungi pe un loc cât mai ridicat, pentru evitarea pe cât posibil a impactului cu viitura. Nu fugi prin apă si nu înota, pentru că riscul de hipotermie creste prin udarea completă a corpului. Dacă ai rămas izolat cu un grup, poziţia optimă de asteptare este în doi, asezaţi si grupaţi spate în spate pentru a reduce pierderile de căldură. Economiseste lumina si hrana si pune repere pentru a urmări evoluţia nivelului apelor. Nu uita că cei prinsi de viitură în locuri izolate nu au murit niciodată de frig sau de foame, ci întotdeauna pentru că au încercat să înfrunte apele furioase. Singura salvare în acest caz este echipa de salvare care vine după retragerea apelor.

Reguli pentru cetăţeni în caz de inundaţii

În caz de surprindere. Adu în casă sau pune culcate la pământ într-un loc sigur mobila de curte, uneltele de grădină sau alte obiecte care se pot fi suflate de vânt sau luate de apă. Blochează ferestrele astfel încât ele să nu fie sparte de vânturi puternice, apă, obiecte care plutesc sau aluviuni.

Evacuează animalele si bunurile de valoare în locuri de refugiu cunoscute. Încuie usile casei si ferestrele după ce închizi apa, gazul si instalaţiile electrice. Dacă inundaţia este iminenentă. Mută obiectele care se pot misca în partea cea mai de sus a casei. Deconectează aparatele, părăseste locuinţa si mergi spre etaje superioare, acoperisuri, înălţimi.

Dacă se dispune evacuarea. Respectă ordinea de evacuare stabilită: copii, bătrâni, bolnavi si în primul rând din zonele cele mai periclitate. Înainte de părăsirea locuinţei întrerupe alimentarea cu apă, gaze, energie electrică si închide ferestrele. Scoate animalele din gospodărie si dirijează-le către locurile care oferă protecţie. Ia cu tine documentele personale, alimente, apă, trusa sanitară, un mijloc de iluminat, un radio. După sosirea la locul de refugiu, comportă-te cu calm, ocupă locurile stabilite, supraveghează copiii, respectă măsurile stabilite.

La reîntoarcerea acasă. Nu intra în locuinţă în cazul în care aceasta a fost avariată sau a devenit insalubră. Nu atinge firele electrice. Nu consuma decât apă fiartă. Consumă alimente numai după ce au fost curăţate, fierte si după caz, controlate de organele sanitare. Nu folosi instalaţiile de apă, gaze, electricitate decât cu aprobare. Acordă ajutor victimelor inundaţiilor. Execută lucrări de înlăturare a urmărilor inundaţiei, curăţirea locuinţei si mobilierului, dezinfectarea încăperilor, repararea avariilor.

Prevenirea bolilor. Prin vaccinare împotriva febrei tifoide si a hepatitei A, dezinfectarea cu var cloros a fântânilor, caselor si beciurilor în care a băltit apa. Consumul apei se va face la 30 de minute de la fierbere. Se păstrează igiena corporală, se evită expunerea prelungită la frig, se anunţă la la telefon 112 simptomele de febră, dureri de burtă, stare de vomă.

Boli grave post inundaţii. Leptospiroza, boală cauzată de un grup de microorganisme ce o duc bine în sol umed si apă caldă, dar rezistă si la temperaturi joase păstrându-se până la un an în gheaţă. În apa bazinelor deschise pot rezista 10 – 20 zile, în urină – câteva săptămâni, în produse alimentare – câteva zile. Leptospirele nu rezistă la uscăciune si temperaturi înalte si sunt sensibile la acţiunea razelor solare. Substanţele dezinfectante (cloramina, clorura de var, fenolul) distrug usor leptospirele, care sunt, de asemenea, sensibile la antibiotice. Sursele principale animale sunt bovinele si porcinele, dar circulaţia leptospirelor este menţinută de sobolani. Transmiterea bolii de la animale la om se face usor, pe diferite căi: la îngrijirea animalelor, la contactul cu urina animalelor bolnave, sau pe cale alimentară cu produse contaminate de rozătoare. Simptome: frisoane, febră, slăbiciune generală, insomnie, greaţă, vomă, dureri lombare. Toţi bolnavii de leptospiroză trebuie spitalizaţi.