Epidemii si epizootii

EPIDEMII

Epidemia reprezintă extinderea unei boli contagioase într-un timp scurt, prin contaminare, la un număr mare de persoane dintr-o localitate, regiune etc. si care determină perturbarea activităţilor economice si sociale. Termenul de epidemie poate fi aplicat oricărei cresteri semnificative a numărului de îmbolnăviri pentru o anumită boală, nefiind aplicat doar pentru răbufnirile bruste de boală.

Măsurile antiepidemice

Prevenirea si combaterea efectelor provocate în rândul populaţiei (îmbolnăvirilor) se realizează prin măsuri cu caracter antiepidemic, care urmăresc înlăturarea :

  • Surselor de infecţie: oameni sau animale bolnave;
  • Căilor de transmitere a infecţiei: aerul, apa, alimentele, insectele si rozătoarele (vectori), obiectele contaminate.

Măsurile care se întreprind faţă de sursa de infecţie constau în:

  • Respectarea de către populaţie a obligaţiilor ce le revin în cadrul stării de carantină
  • Sprijinirea activităţilor de depistare si izolare a bolnavilor cu semne de boală infecto-contagioasă si sesizarea organelor sanitare
  • Respectarea măsurilor de izolare si supraveghere a celor ce au venit în contact cu bolnavii infectaţi

Măsurile care se întreprind împotriva transmiterii infecţiei constau în:

  • Protejarea căilor respiratorii, a pielii si mucoaselor, cu ajutorul mijloacelor speciale sau simple de protecţie individuală;
  • Ermetizarea usilor si ferestrelor la locuinţe;
  • Evitarea consumării apelor din surse necontrolate de organele sanitare. Până la avizarea calităţii apei, se va bea apă fiartă si răcită sau apă îmbuteliată;
  • Executarea indicaţiilor organelor sanitare privind dezinfecţia surselor de apă potabilă (fântânilor);
  • Respectarea indicaţiilor organelor sanitare privind consumarea legumelor, fructelor, produselor de origine animală;
  • Asigurarea colectării si evacuării în mod igienic a gunoiului menajer;
  • Executarea indicaţiilor organelor sanitare privind autocontrolul preventiv al corpului si îmbrăcămintei, distrugerea insectelor si a rozătoarelor din locuinţe (loc de muncă), magazii etc.;
  • Vaccinările profilactice si tratamentele pentru creşterea imunităţii.

EPIZOOTII

Epizootia reprezintă răspândirea în masă si pe teritorii mari a unei boli contagioase la animale domestice si/sau sălbatice.

Bolile caracteristice epizootiilor sunt:

  • pesta ovină
  • pesta porcină
  • pleuro-pneumonia contagioasă a rumegătoarelor mari
  • bruceloza

Măsurile antiepizootice pentru prevenirea si/sau limitarea epizootiilor, proprietarii, deţinătorii sau îngrijitorii de animale sunt obligaţi:

  • să aplice măsurile veterinare pentru prevenirea bolilor animalelor, precum si pentru controlul si eradicarea acestora în teritoriu
  • să aplice cerinţele de zooigienă, de adăpostire, îngrijire, de reproducţie si utilizare raţională a animalelor, precum si măsurile suplimentare stabilite de autorităţile veterinare în aceste domenii
  • să anunţe fără întârziere autorităţile veterinare locale si administraţia publică locală despre apariţia oricărei suspiciuni sau îmbolnăviri a animalelor
  • până la sosirea medicului veterinar să izoleze animalele bolnave, moarte, ucise ori tăiate
  • să nu consume carnea sau alte produse provenite de la animale bolnave
  • să nu comercializeze carnea sau alte produse si subproduse provenite de la animale bolnave, fără aprobarea autorităţii veterinare locale
  • să respecte masurile impuse in zona de carantină
  • să accepte sacrificarea animalelor bolnave

Răspândirea gripei aviare

Virusuri gripale aviare pot fi luaţi din focare active de gripă aviară, dar si de la păsări cu forme discrete de boală sau chiar aparent sănătoase. În primul caz vorbim de epidemii si de focare de gripă aviară, în al doilea doar de infecţii cu virusuri gripale. Dintre păsările domestice, gripa aviară a fost semnalată cel mai frecvent la curcă, raţă, gâscă, potârniche, fazani si găină. Între speciile de păsări sălbatice, trebuie menţionate păsările acvatice, pescărusii, rândunelele de mare, păsările migratoare.

Sursele de infecţie primare sunt reprezentate de păsările bolnave, de cel trecute prin boală ca si de cele purtătoare si eliminatoare de virus prin secreţii oculo – nazale si prin fecale.

Măsuri de precauţie ce pot fi luate

Să nu-ţi mai lasi libere păsările, dar si animalele care pot intra în contact cu ele: vite, cai si porci.

Toate păsările de curte trebuie ţinute închise, iar copiii nu trebuie să se joace cu ele. Nu atinge păsările care par bolnave sau păsările moarte. Anunţă medicii veterinari din zonă orice caz de boală semnalată la păsări, dar si la alte animale. Nu consuma carne de pasăre care nu provine de la un crescător autorizat, pentru că numai în marile ferme de păsări există sansa de garantare a măsurilor de biosecuritate. Evită locurile si suprafeţele contaminate cu fecale sau secreţii de păsări. La fel ca la alte boli infecţioase, una dintre cele mai importante măsuri preventive este spălarea frecventă si cu grijă a mâinilor. Evită automedicaţia.

Pregătirea carnii depinde de unde ai carnea de pasăre pe care o pregătesti. Dacă nu ai dubii asupra sursei, se aplică regulile obisnuite. Virusurile gripale sunt distruse prin căldură asa că dacă vrei să fii precaut, toate produsele provenite de la păsări, inclusiv ouăle si sângele ar trebui preparate termic la mai mult de

70 de grade. Nu consuma produse din păsări incomplet prelucrate termic. Separă carnea crudă de cea prelucrată termic sau de alimentele gata de consumat. Nu folosi acelasi cuţit sau instrument de tăiat pentru a pregăti carnea crudă si alimentele preparate. Spală-te pe mâini între manipularea alimentelor crude si a celor prelucrate termic. Nu pune carnea pe aceeasi farfurie pe care a fost asezată înainte de a fi prelucrată. Spală ouăle cu apă cu săpun. Gălbenusurile de ouă nu trebuie să fie lichide sau să se prelingă. Nu folosi ouă fierte moi sau crude în alimente care nu vor fi prelucrate termic.

Acţiunea în focarul de gripă aviară

În cazul unui focar se aplică: tăierea sau uciderea integrală a păsărilor în efectivul afectat, ecarisarea carcaselor si a produselor provenite de la acestea, curăţirea, dezinfecţia. Repopularea se face după cel puţin 21 de zile.